Welcome to the Băse land
Nici nu s-a uscat bine tuşul pe buletinele de vot şi au început eternele scandaluri care ne-au ţinut de foame vreme de cinci ani de regim Traian Băsescu. Nu am nimic cu omul, ba chiar îl apreciez în anumite privinţe, dar faptul că nu ştie decât să bage zâzanie în toată lumea mă face să cred că românii sunt cam masochişti. Prin declaraţii şi conversaţii telefonice, Traian Băsescu a stârnit deja dihonia în partidele adverse. Dacă PSD-ului i-a indicat chiar capetele ce trebuie să cadă, Mircea Geoană şi Viorel Hrebenciuc, pentru PNL a utilizat tactica ofertei telefonice adresate lui Călin Popescu Tăriceanu.
Cum să-l suni pe Tăriceanu, care n-are nicio funcţie în partid, şi nu pe preşedinte sau pe cineva din conducere. Dar nu, Băsescu îşi bagă coada ca să inflameze spiritele, căutând liberali pentru transformarea partidului într-o anexă a Cotroceniului. După aceste alegeri, societatea românească e mai scindată ca oricând, iar discursul preşedintelui chiar din acea noapte, “un fleac, i-am ciuruit!”, nu indică vreo schimbare de atitudine.
Iar „galeria“ îl încurajează să continue pe aceeaşi cale. După momentele de incertitudine de duminică seară de după anunţarea rezultatelor exit poll-urilor, curtea de la Cotroceni şi suporterii săi jubilează. Victoria îi stimulează. Şi chiar dacă au anunţat că vor fi îngăduitori atât cu cei „învinşi“, cât şi cu cei ce, grăbiţi să prindă un loc în vagonul cu orchestra, se grăbesc să declanşeze „marea răfuială“. Căci monarhia plebiscitară inaugurată de Traian Băsescu nu îi recunoaşte drept cetăţeni ai săi decât pe cei ce participă la ritualul sacralizării liderului şi votează cu acesta. Curteni, dar deloc curtenitori, aceştia se şi grăbesc să ceară socoteală celor ce nu au aderat la cultul personalităţii. Nu începuseră deja din campania electorală să ameninţe cu expulzarea indezirabililor (eventual în Bulgaria) şi dezvăluiri terifiante despre trecutul lor? Şi cum victoria la limită şi suspiciunile de fraudă minează noul mandat, Băsescu mizează acum pe dezbinare şi atragerea de partea sa a unei hălci din PNL. Cât de cunoscută îmi pare această practică! Parcă am mai trăit asta pe vremea echipei Stolojan-Boureanu care a sărit din barca PNL. Acum sunt alţii la rând. Cum poate acum Tăriceanu, ciuca bătăilor şi batjocurei lui Băsescu să-i pupe tălpile nu pot înţelege. Dar, probabil că asta este tara unde trăim, şi sper să supravieţuim altor cinci ani de preşedinte jucător. Am putea să-i facem şi un nou slogan lui Nuţi: « Welcome to the Băse land »
joi, 18 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu